București, 19 septembrie 2026 Institutul pentru Politici Economice și Publice consideră că negocierile pentru formarea viitorului guvern trebuie să pornească de la reformele de care România are nevoie și nu de la împărțirea funcțiilor. În […]
Producțiile agricole ridicate nu garantează valoare adăugată sau securitate alimentară. Fiscalitatea muncii, birocrația, finanțarea scumpă și lipsa procesării limitează competitivitatea fermierilor români și mențin dependența de importuri.
Studiul lui Jef Huysmans explică transformarea migrației într-o problemă de securitate europeană. Contextul recent din România arată simultan controale biometrice, cooperare Schengen, nevoie de lucrători străini și politici de integrare. Aplicarea cadrului cere prudență, verificarea datelor și separarea securității de stigmatizarea migranților.
Un curs dedicat arhitecților și specialiștilor din construcții abordează proiectarea locuințelor individuale și colective. Programul pune accent pe cerințele fundamentale, aplicarea normelor și analiza unor situații practice. Organizarea aparține Ordinului Verificatorilor de Proiecte și al Experților Tehnici în Construcții, în cadrul UTCB.
Inflația persistentă reduce puterea de cumpărare și poate funcționa ca o taxă ascunsă. Pensionarii și salariații suportă presiunea direct, iar răspunsul instituțiilor devine esențial pentru protejarea veniturilor și limitarea pierderii de prosperitate.
Datele INS indică scăderi ale producției și consumului de energie în primele șapte luni din 2026. Evoluția ridică întrebări despre investiții, rețele și securitate energetică.
Protestul crescătorilor de ovine a fost umbrit de incidentele violente atribuite unor participanți. Revendicările fermierilor rămân însă legate de lipsa soluțiilor, birocrație și întârzierile administrației.
Dimensiunea aparatului politic și administrativ nu reprezintă doar o problemă bugetară. Ea influențează costurile de coordonare, productivitatea, calitatea reglementării și capacitatea economiei private de a utiliza eficient resursele disponibile. Literatura internațională arată că dimensiunea parlamentelor […]
Reforma administrativă în România trebuie analizată din perspectiva eficienței economice și a sustenabilității finanțelor publice. Problema nu privește doar numărul instituțiilor. Ea privește costul administrării statului și resursele retrase din economia productivă. Un aparat public […]
Institutul pentru Politici Economice și Publice aduce în atenția publică o cercetare relevantă pentru dezbaterea privind dimensiunea sectorului public și efectele acestuia asupra economiei. Studiul Public Employment, Competition, and Economic Growth, realizat de economistul Diogo […]
Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) atrage atenția asupra semnalelor transmise de conducerea Dacia privind deteriorarea competitivității producției industriale din România și consideră că acestea trebuie tratate cu maximă seriozitate de autoritățile statului. Dacia […]
Peste jumătate dintre firme spun că situația lor s-a deteriorat în ultimele șase luni, peste 40% anticipează reducerea personalului, însă majoritatea antreprenorilor continuă să creadă în capacitatea propriei companii de a merge mai departe. Abstract […]
Dezbaterea economică românească din ultimii ani a fost dominată disproporționat de PNRR. România a primit până în prezent aproximativ 13 miliarde de euro prin acest mecanism, însă, în aproximativ aceeași perioadă, datoria externă totală a […]
Finanțare publicare articol științific Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) oferă finanțare pentru publicarea articolelor științifice în reviste academice internaționale. În acest sens, programul se adresează cercetătorilor, cadrelor universitare, doctoranzilor și autorilor care au […]
În luna august 2026, Institutul pentru Politici Economice și Publice a realizat o analiză exploratorie a reacțiilor generate în mediul online de întrebarea: „Sunteți de acord cu reducerea numărului de primării la maximum 500?” Postarea […]
În luna august 2026, Institutul pentru Politici Economice și Publice a realizat o analiză exploratorie a reacțiilor generate în mediul online de întrebarea: „Sunteți de acord cu reducerea numărului de primării la maximum 500?” Postarea […]
O analiză din perspectiva prosperității cetățenilor și a dezvoltării competitive a firmelor românești Pentru realizarea studiului, Institutul pentru Politici Economice și Publice acordă un onorariu fix de proiect în valoare de: 2.000 euro Institutul pentru […]
Rezumat: Acest studiu analizează deteriorarea structurală a sectorului agricol românesc, caracterizată prin transformarea marjelor de profit în cote de pierdere, pe fondul scăderii prețurilor la poarta fermei și al creșterii accelerate a costurilor inputurilor. Sunt evidențiate […]
Modulul Macroeconomie Aplicată pentru Decidenți Publici oferă o înțelegere clară și structurată a mecanismelor economice care stau la baza funcționării statului. Participanții analizează modul în care se construiește bugetul public, cum apar deficitul și datoria publică, ce […]
Germania reprezintă astăzi cel mai mare investitor străin în România, un actor global care nu face zgomot, dar construiește. Este un tip de comportament specific unei națiuni civilizate, bine organizate, care a înțeles că investiția […]
