În luna august 2026, Institutul pentru Politici Economice și Publice a realizat o analiză exploratorie a reacțiilor generate în mediul online de întrebarea: „Sunteți de acord cu reducerea numărului de primării la maximum 500?”
Postarea analizată a înregistrat 16.131 de vizualizări, provenite de la 8.482 de spectatori, și a generat 3.081 de interacțiuni, dintre care 1.712 reacții, 443 de comentarii și 99 de distribuiri. Pentru analiza de conținut au putut fi individualizate și extrase 421 de comentarii.
O susținere dominantă, dar cu o semnificație mai largă
Analiza calitativă și cantitativă a comentariilor indică o atitudine predominant favorabilă reducerii numărului de primării. Dincolo de răspunsurile simple de tip „Da”, discursul participanților relevă însă o temă mai amplă: nevoia unei reforme a aparatului administrativ al statului.
Cea mai frecventă temă apărută spontan, în afara întrebării adresate, este reducerea numărului de parlamentari. Sunt invocate, de asemenea, costurile administrației, numărul funcționarilor, salariile și privilegiile, comasarea localităților mici și introducerea unui prag minim de populație sau a unor criterii de sustenabilitate financiară pentru existența unei primării.
O altă dimensiune relevantă este neîncrederea în capacitatea clasei politice de a realiza reforma. Referirea repetată la referendumul privind reducerea numărului de parlamentari arată că susținerea schimbării coexistă cu scepticismul privind transpunerea voinței publice în decizie politică.
Concluzie
Rezultatele sugerează că tema reducerii numărului de primării funcționează, în discursul participanților, ca expresie a unei nemulțumiri mai generale față de dimensiunea, costurile și eficiența aparatului public. Cetățenii care au participat la conversație nu solicită doar mai puține primării, ci discută despre o reorganizare mai profundă a statului: comasarea localităților, reducerea aparatului administrativ și parlamentar, criterii obiective pentru organizarea teritorială și utilizarea mai eficientă a banului public.
Notă metodologică: analiza are caracter exploratoriu și utilizează metoda analizei de conținut a comentariilor din social media. Participanții sunt autoselectați, prin urmare rezultatele descriu opiniile și temele manifestate în conversația analizată și nu pot fi extrapolate statistic la întreaga populație a României.
