Barometrul IPEP – Septembrie–Octombrie 2026

Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) prezintă rezultatele Barometrului de Opinie Publică din septembrie–octombrie 2026, o cercetare sociologică dedicată înțelegerii opțiunilor politice, a încrederii în personalitățile publice și a principalelor preocupări ale cetățenilor. Studiul analizează intenția de vot, percepția asupra suveranismului, orientările politice și diferențele de opinie dintre principalele categorii sociale. Prin prezentarea transparentă a datelor și a rezultatelor, IPEP urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a societății românești și la dezvoltarea unei dezbateri publice fundamentate pe cercetare, argumente și informații verificabile.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, utilizând o metodă de eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a vizat 10 unități teritoriale: Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București. Potrivit metodologiei declarate, marja de eroare este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale. Eșantionul integrează atât poli naționali de creștere economică, cât și zone rurale profund polarizate, urmărind surprinderea diferențelor dintre mediul urban și rural, dintre regiunile cu dinamici economice și sociale diferite, precum și dintre principalele axe de dezvoltare ale țării. Cercetarea urmărește astfel o reprezentativitate structurală pentru teritoriile investigate, fără a presupune automat reprezentativitatea statistică la nivelul întregii populații a României.

În cadrul Barometrului IPEP, procentele opțiunilor electorale sunt raportate la totalul respondenților, fără eliminarea persoanelor indecise, a celor care declară că nu participă la vot sau a opțiunilor pentru partidele mici. Această abordare urmărește prezentarea fidelă și transparentă a rezultatelor cercetării, evitând redistribuirea artificială a procentelor către principalele formațiuni politice. Studiile de specialitate atrag atenția că repartizarea proporțională a alegătorilor indeciși poate introduce erori în estimările electorale, deoarece aceștia constituie un grup distinct, cu propriile caracteristici și comportamente electorale, ale cărui preferințe nu urmează în mod obligatoriu distribuția opțiunilor deja exprimate. Prin urmare, IPEP prezintă rezultatele nealterate ale sondajului, păstrând distincte toate categoriile de răspuns și evitând transformarea datelor colectate într-o estimare ipotetică a voturilor valabil exprimate.

Sondajul IPEP nu a inclus localitățile din zonele cu populație majoritar maghiară, în special din județele Harghita și Covasna, unde UDMR beneficiază de o susținere electorală importantă. Prin urmare, procentul înregistrat de UDMR în cadrul cercetării nu reflectă nivelul real al susținerii sale la nivel național și nu trebuie interpretat ca o estimare a rezultatului electoral al acestei formațiuni. Această limitare geografică a eșantionului trebuie avută în vedere și în interpretarea rezultatelor celorlalte partide, întrucât distribuția preferințelor politice din zonele neincluse poate influența ponderile electorale la nivelul întregii țări. Trebuie precizat că UDMR a obținut 6,33% din voturile valabil exprimate la nivel național la ultimele alegeri parlamentare, din 1 decembrie 2024, în timp ce sondajul IPEP nu a inclus zonele cu populație majoritar maghiară, ceea ce explică parțial procentul mai redus înregistrat în cadrul cercetării. Precizăm că Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) prezintă rezultatele nealterate ale cercetării, fără ajustarea sau redistribuirea procentelor înregistrate.

Intenția de vot la alegerile parlamentare

Rezultatele Barometrului IPEP din septembrie–octombrie 2026 evidențiază o distribuție fragmentată a preferințelor electorale, fără ca vreun partid să depășească 20% din totalul respondenților. PSD înregistrează 16,5%, urmat de PNL cu 14,1%, un eventual partid condus de Călin Georgescu cu 13,1%, USR cu 11,2% și AUR cu 10,8%. Totodată, 5,6% dintre respondenți declară că ar susține candidați independenți, în timp ce alte formațiuni politice înregistrează procente mai reduse. Un element important îl reprezintă cei 18,1% care declară că nu ar participa la vot. Prin urmare, rezultatele indică atât dispersia opțiunilor politice, cât și existența unui segment semnificativ de respondenți care nu intenționează să participe la procesul electoral. Procentele sunt calculate din totalul persoanelor intervievate, fără redistribuirea celor care nu votează sau nu exprimă o preferință politică.

Baza: 502 respondenți. Procente calculate din întregul eșantion, fără redistribuirea non-răspunsurilor. Categoria „Alte partide sub 5%” include partidul lui Victor Ponta, SENS, UDMR, SOS România, ACT, POT și PMP.

Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 45,8%, nu indică un partid parlamentar actual ca opțiune de vot. Această categorie include atât susținătorii unor alternative politice, cât și persoanele care declară că nu vor vota sau nu exprimă o preferință clară. Prin urmare, procentul nu trebuie interpretat integral ca un vot de respingere a partidelor parlamentare.

Notă metodologică: În tabelele privind intenția de vot, categoria „Nu votează / NS/NR / alte răspunsuri” reunește persoanele care declară că nu vor participa la vot (18,1%) și respondenții care nu au exprimat o opțiune electorală clară sau au oferit alte răspunsuri (4,2%). Procentul cumulat de 22,3% nu reprezintă exclusiv neparticiparea la vot. Această grupare are rolul de a simplifica prezentarea datelor, fără a modifica rezultatele cercetării.

Pentru o mai bună înțelegere a rezultatelor, prezentăm în continuare aceleași date privind intenția de vot, într-o formă alternativă de organizare, fără modificarea procentelor înregistrate.

Rezultatele sondajului evidențiază o segmentare a electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților. Acest electorat nu poate fi considerat în mod automat unul suveranist, fiind posibil ca o parte importantă a susținerii să exprime mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat România decât adeziunea la o doctrină politică bine definită.

Tabelul următor evidențiază diferențele dintre preferințele electorale ale respondenților din mediul urban și rural, procentele fiind calculate separat pentru fiecare categorie.

Distribuția urban-rural evidențiază diferențe importante între electorate: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu prezintă distribuții relativ echilibrate între urban și rural. În schimb, susținătorii candidaților independenți provin în proporție de 78,6% din mediul urban, iar cei ai partidelor mici, cu intenții de vot sub 5%, sunt concentrați în proporție de 75% în orașe.

Analiza pe categorii de vârstă permite identificarea diferențelor dintre generațiile care susțin principalele partide politice, evidențiind structura electoratului fiecărei formațiuni.

În eșantionul IPEP, USR are o concentrare importantă a votanților în categoria 26–39 de ani (46,4%), în timp ce PSD și PNL prezintă distribuții mai echilibrate, cu ponderi semnificative ale persoanelor de peste 40 de ani. AUR are votanți distribuiți relativ uniform între cele cinci categorii de vârstă, iar partidul ipotetic al lui Călin Georgescu concentrează câte o treime dintre susținători în categoriile 26–39 și 40–55 de ani. Aceste diferențe descriu structura respondenților din eșantion, fără a constitui estimări reprezentative pentru întreaga populație.

Nivelul de educație reprezintă un alt criteriu important în analiza preferințelor electorale. Tabelul următor prezintă distribuția votanților fiecărui partid în funcție de ultima școală absolvită, diferențiind între studii elementare, medii și superioare.

Datele Barometrului IPEP evidențiază diferențe importante între structurile electorale. USR are o proporție de 73,2% a votanților cu studii superioare, urmat de susținătorii candidaților independenți, cu 67,9%, și de PNL, cu 57,7%. În schimb, în electoratul PSD predomină persoanele cu studii medii (57,8%), în timp ce AUR prezintă o distribuție apropiată între studiile medii (46,3%) și cele superioare (48,1%). În cazul partidului ipotetic al lui Călin Georgescu, studiile medii reprezintă 51,5%, iar cele superioare 34,8%. Aceste rezultate descriu structura educațională a respondenților care susțin fiecare opțiune, fără a demonstra că nivelul studiilor determină preferința politică.

Pentru a evidenția relația dintre nivelul de educație și preferințele politice, Barometrul IPEP a analizat separat intenția de vot a respondenților cu studii superioare. Tabelul următor prezintă distribuția opțiunilor electorale în cadrul acestei categorii, inclusiv preferințele pentru candidați independenți și neparticiparea la vot.

În rândul respondenților cu studii superioare, PNL și USR înregistrează fiecare câte 18,2% din intențiile de vot, urmate de PSD, cu 12,4%, AUR, cu 11,6%, și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu, cu 10,2%. Totodată, 11,6% declară că nu ar participa la vot, iar 8,4% ar prefera candidați independenți. Rezultatele evidențiază o distribuție fragmentată a preferințelor electorale în această categorie educațională.

Analiza distribuției femei–bărbați evidențiază diferențele dintre structurile electorale ale principalelor partide politice, fiecare opțiune fiind analizată separat, astfel încât procentele să însumeze 100%.

În eșantionul IPEP, PSD și AUR au o pondere mai ridicată a votanților bărbați, de 61,4% și, respectiv, 55,6%, în timp ce partidul ipotetic al lui Călin Georgescu are o pondere feminină de 57,6%. PNL prezintă o distribuție aproape egală între femei și bărbați, iar USR are o ușoară predominanță feminină, de 53,6%. În cazul candidaților independenți, femeile reprezintă 64,3% dintre susținători. Aceste diferențe descriu componența electoratului fiecărei opțiuni în eșantionul analizat.

Pentru a evidenția diferențele dintre preferințele electorale ale femeilor și bărbaților, Barometrul IPEP a analizat separat intenția de vot a celor două categorii. Tabelele următoare prezintă distribuția opțiunilor politice în rândul femeilor și al bărbaților, inclusiv preferințele pentru candidați independenți și neparticiparea la vot.

Aproape jumătate dintre respondenții Barometrului IPEP, respectiv 45,8%, nu indică un partid parlamentar actual ca opțiune electorală. Această categorie este formată în proporție de 58,3% din femei și 41,7% din bărbați, având o distribuție aproape identică cu structura urban-rural a întregului eșantion. Aproximativ jumătate au studii medii, iar 38,3% au studii superioare. Un element semnificativ îl reprezintă percepția asupra direcției țării: 90,9% dintre acești respondenți consideră că România merge într-o direcție greșită. Rezultatele indică o asociere între absența unei preferințe pentru partidele parlamentare și nemulțumirea față de evoluția țării, fără a demonstra că această nemulțumire reprezintă motivul determinant al opțiunii electorale.

Credeți că în România lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?

În continuare, prezentăm rezultatele Barometrului IPEP privind percepția respondenților asupra direcției în care se îndreaptă România, evidențiind proporția celor care consideră că lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită.

Rezultatele Barometrului IPEP din septembrie–octombrie 2026 evidențiază o percepție predominant negativă asupra direcției în care se îndreaptă România. Astfel, 83,1% dintre respondenți consideră că lucrurile merg într-o direcție mai degrabă greșită, în timp ce numai 16,1% apreciază că direcția este mai degrabă bună. Proporția celor care nu au exprimat o opinie este de doar 0,8%. Aceste rezultate indică un nivel ridicat de nemulțumire în rândul persoanelor intervievate, indiferent de preferințele lor electorale.

În cadrul Barometrului IPEP, percepția negativă asupra direcției României este majoritară în toate categoriile electorale analizate. Dintre susținătorii AUR, 96,3% consideră că România merge într-o direcție greșită, față de 88% dintre votanții PSD, 62,5% dintre votanții USR și 57,7% dintre cei ai PNL. În categoria respondenților care nu aleg un partid parlamentar, nemulțumirea ajunge la 90,9%. Rezultatele arată că percepția negativă nu este limitată la susținătorii opoziției, fiind prezentă inclusiv în electoratul partidelor aflate la guvernare.

Câtă încredere aveți în aceste persoane? (Răspundeți doar pentru cei de care ați auzit)

Rezultatele Barometrului IPEP evidențiază niveluri diferite de încredere în cele șase personalități politice analizate. Călin Georgescu înregistrează 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan, cu 19,5%, și George Simion, cu 16,3%. În cazul celorlalte trei personalități, proporția celor care declară multă încredere este de 11,6% pentru Sorin Grindeanu, 11,2% pentru Dominic Fritz și 7,2% pentru Nicușor Dan.

În ceea ce privește lipsa totală de încredere, rezultatele Barometrului IPEP arată că Nicușor Dan înregistrează cel mai ridicat procent de răspunsuri „Deloc”, cu 60,8%, urmat de George Simion, cu 58,8%, și Ilie Bolojan, cu 57%. Sorin Grindeanu și Călin Georgescu înregistrează fiecare 54,4%, în timp ce Dominic Fritz are 50,8%. Astfel, pentru toate cele șase personalități analizate, peste jumătate dintre respondenți declară că nu au deloc încredere, ceea ce evidențiază nivelul ridicat de neîncredere politică în cadrul eșantionului cercetat.

Pentru a identifica relația dintre preferințele electorale și încrederea în personalitățile politice, tabelul următor prezintă persoana în care susținătorii fiecărui partid declară cel mai frecvent că au multă încredere.

Rezultatele arată că neîncrederea cea mai ridicată se îndreaptă către personalități diferite, în funcție de preferința electorală. Dominic Fritz înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în rândul votanților PSD, George Simion în electoratul PNL, iar Călin Georgescu în electoratul USR. În schimb, Ilie Bolojan înregistrează cele mai mari procente de neîncredere atât în rândul susținătorilor AUR, cât și al celor care ar vota un partid ipotetic al lui Călin Georgescu.

În Barometrul IPEP, respondenții din mediul urban declară cel mai frecvent multă încredere în Ilie Bolojan (22,0%), iar cei din mediul rural în Călin Georgescu (37,2%).

Care este primul cuvânt care vă vine în minte când auziți de «suveranism» sau «mișcare suveranistă»?

Analiza Barometrului IPEP evidențiază o percepție predominant negativă asupra suveranismului, 55,4% dintre respondenți asociind termenul cu expresii de respingere, precum „extremism”, „prostie”, „scandal” sau „neîncredere”. În schimb, 26,7% exprimă asocieri pozitive, precum „patriotism”, „speranță”, „independență” și „dreptate”. Restul de 17,9% utilizează termeni neutri, descriptivi sau ambigui, fără o apreciere clară.

Aceste rezultate sugerează că, în rândul persoanelor intervievate, suveranismul este asociat mai frecvent cu manifestările și comportamentele atribuite mișcărilor politice care folosesc acest termen decât cu principiile suveranității naționale. Totuși, întrebarea nu permite stabilirea cu certitudine a acestei distincții. Datele indică mai ales existența unei probleme de percepție publică, termenul având o încărcătură negativă semnificativă în eșantionul analizat.

Rezultatele Barometrului IPEP evidențiază diferențe importante în percepția asupra suveranismului în funcție de preferința electorală. Cele mai multe asocieri negative apar în rândul votanților USR (85,7%), urmați de cei ai PNL (77,5%) și PSD (66,3%). În schimb, numai 18,5% dintre susținătorii AUR și 10,6% dintre cei care ar vota un partid ipotetic al lui Călin Georgescu folosesc termeni cu semnificație negativă. Aceste rezultate indică o diferență pronunțată de percepție între electorate, fără a demonstra că preferința politică determină această percepție.

Asocieri negative (55,4%). Cele mai frecvente răspunsuri sunt „extremism” și „extremiști”, cu 16 apariții cumulate, urmate de „prostie” și „proști” (10), „scandal” și „scandalagii” (9), „hoți” și „hoție” (8), „comunism” și „comuniști” (7), „neîncredere” (6), „fals” și „falși” (6), „pericol” și „periculoși” (5), „rău” și „răi” (5), respectiv „minciuni” și „mincinoși” (4). Aceste asocieri indică faptul că percepțiile negative sunt legate în special de extremism, comportamentul public, lipsa de încredere și credibilitatea celor identificați cu mișcarea suveranistă.

Asocieri pozitive (26,7%). Cele mai frecvente răspunsuri sunt „patriotism”, „patriot” și „patrioți”, cu 15 apariții cumulate, urmate de „speranță” (11), „independență” și „independent” (7), „dreptate” (6), „viitor” (5), „libertate” (3), „fermitate” (3), „normalitate” (3), „schimbare” (3), „luptători” (3), „curaj” și „curajoși” (3), respectiv „șansă” (3). Aceste răspunsuri evidențiază asocierea favorabilă a suveranismului cu patriotismul, independența națională, speranța într-un viitor mai bun și dorința de schimbare.

Ce este mai urgent?

Prin această întrebare, Barometrul IPEP a urmărit să surprindă modul în care respondenții își stabilesc prioritățile atunci când sunt puși în fața unor opțiuni care privesc, pe de o parte, apărarea independenței naționale și a resurselor țării, iar pe de altă parte, o acțiune politică punctuală. Dincolo de preferințele electorale și de percepția asupra diferitelor mișcări politice, răspunsurile oferă indicii despre importanța acordată suveranității, interesului național și protejării resurselor României. Totodată, alegerea uneia dintre cele două priorități nu exclude susținerea celeilalte.

Rezultatele Barometrului IPEP arată că 59,2% dintre respondenți acordă prioritate apărării independenței și resurselor naționale, în timp ce 32,3% aleg suspendarea președintelui Nicușor Dan. Această distribuție sugerează că preocuparea pentru suveranitatea națională depășește granițele preferințelor politice și nu trebuie confundată cu simpatia pentru partidele suveraniste.

O corelare importantă a rezultatelor Barometrului IPEP arată că 62,6% dintre respondenții care asociază negativ termenul „suveranism” aleg totuși apărarea independenței și a resurselor naționale drept prioritate, chiar și în situația unor divergențe cu instituțiile Uniunii Europene. În schimb, 25,9% aleg suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar 11,5% nu exprimă o opțiune.

Această diferență sugerează că percepția negativă asupra suveranismului, ca termen sau mișcare politică, nu echivalează neapărat cu respingerea principiului suveranității naționale. Pentru o parte importantă a respondenților, apărarea independenței și a resurselor României rămâne o prioritate, chiar dacă termenul „suveranism” provoacă asocieri negative. Totuși, întrebarea a măsurat alegerea între două priorități, nu gradul de patriotism al respondenților.

Pentru a identifica preferințele politice ale celor care susțin suspendarea președintelui Nicușor Dan, Barometrul IPEP a corelat această opțiune cu intenția de vot la alegerile parlamentare. Tabelul următor prezintă distribuția respondenților în funcție de partidul preferat.

Rezultatele arată că susținătorii suspendării provin din electorate politice diferite. Cei care ar vota un partid ipotetic al lui Călin Georgescu reprezintă 22,8%, urmați de persoanele care nu intenționează să voteze, cu 19,1%. PSD și AUR înregistrează fiecare câte 15,4%, în timp ce PNL și USR reprezintă 8%, respectiv 5,6%. Astfel, susținerea suspendării nu este limitată la electoratul unui singur partid, fiind prezentă inclusiv în rândul celor care preferă formațiuni aflate la guvernare.

Cu care dintre următoarele două afirmații sunteți mai degrabă de acord?

Pentru a înțelege modul în care cetățenii percep relațiile dintre principalele formațiuni politice, Barometrul IPEP a analizat și posibila apropiere dintre AUR și partidele tradiționale. Respondenții au fost întrebați dacă asociază AUR mai degrabă cu un parteneriat politic alături de PSD sau de PNL.

Rezultatele arată că 76,1% dintre respondenți percep AUR ca fiind mai apropiat de PSD, în timp ce numai 12,5% îl asociază cu PNL. Diferența semnificativă sugerează că, în percepția celor intervievați, AUR este asociat predominant cu un posibil parteneriat politic cu PSD. Această percepție nu reprezintă însă o confirmare a existenței unei înțelegeri între cele două partide.

Pentru a înțelege cum percep posibilele alianțe politice susținătorii AUR și ai unui partid ipotetic al lui Călin Georgescu, Barometrul IPEP a analizat împreună răspunsurile celor două electorate. Tabelul următor prezintă în ce măsură aceștia asociază AUR cu un posibil parteneriat politic alături de PSD sau PNL.

În rândul votanților AUR și al celor care ar susține un partid ipotetic al lui Călin Georgescu, 81,7% percep AUR ca fiind mai apropiat de un posibil parteneriat cu PSD, în timp ce numai 10,8% îl asociază cu PNL. Rezultatele evidențiază o percepție predominantă privind apropierea AUR de PSD, fără a indica neapărat că respondenții își doresc această alianță.

Din ce surse vă informați cel mai des despre politică și știri naționale? (Bifați maximum DOUĂ opțiuni)

Pentru a înțelege modul în care cetățenii își formează opiniile politice, Barometrul IPEP a analizat principalele surse de informare utilizate de respondenți. Cercetarea a urmărit rolul televiziunii, al presei online, al rețelelor sociale și al discuțiilor directe în accesul la informațiile politice și de actualitate. Fiecare respondent a putut indica maximum două surse de informare.

Rezultatele Barometrului IPEP arată că televiziunea rămâne principala sursă de informare politică, fiind menționată de 52,4% dintre respondenți. Aceasta este urmată de presa online, cu 34,5%, și Facebook, cu 30,7%. Totodată, discuțiile directe cu familia, prietenii sau colegii reprezintă o sursă importantă pentru 27,9% dintre participanți, în timp ce TikTok este menționat de 19,9%. Datele evidențiază coexistența canalelor tradiționale de informare cu platformele digitale și importanța comunicării interpersonale în formarea opiniilor politice.

Pentru a evidenția diferențele dintre obiceiurile de informare ale principalelor electorate, tabelul următor prezintă cele mai frecvent utilizate trei surse de informare de către susținătorii fiecărui partid politic.

Analiza Barometrului IPEP evidențiază diferențe între sursele de informare ale principalelor electorate. Televiziunea este prima sursă pentru votanții PSD (73,5%), AUR (59,3%) și PNL (56,3%), în timp ce susținătorii USR utilizează cel mai frecvent presa online (66,1%). O situație distinctă se observă în cazul partidului ipotetic al lui Călin Georgescu, ai cărui susținători indică TikTok drept principala sursă de informare (48,5%), urmată de televiziune și Facebook. Rezultatele evidențiază diferențe în obiceiurile de informare ale electoratelor, fără a demonstra că utilizarea unei anumite platforme determină preferința politică.

Cum apreciați veniturile cumulate ale familiei dumneavoastră?

Situația economică a familiilor reprezintă un indicator important al nivelului de trai și al dificultăților cu care se confruntă populația. În acest sens, Barometrul IPEP a urmărit să identifice în ce măsură veniturile gospodăriilor acoperă nevoile de bază și permit economisirea. Distribuția răspunsurilor este prezentată în tabelul următor.

Rezultatele arată că 42,2% dintre respondenți întâmpină dificultăți economice, veniturile familiilor fiind insuficiente sau acoperind numai strictul necesar. În același timp, 44,6% declară că au un trai decent, dar posibilități limitate de consum, în vreme ce doar 12,4% afirmă că reușesc să economisească sau să achiziționeze bunuri de valoare.

Tags: barometru, sondaj