Raportul de țară pentru România publicat de Comisia Europeană la 3 iunie 2026 descrie o economie aflată într-o situație dificilă: creștere economică aproape stagnantă, inflație ridicată, deficit bugetar și deficit de cont curent încă foarte mari, datorie publică în creștere și slăbiciuni structurale importante ale administrației publice. În același timp, România beneficiază de un nivel ridicat al investițiilor publice, susținut în mare măsură de fondurile europene. Problema centrală rezultată din document nu este lipsa resurselor, ci capacitatea statului de a le administra eficient și de a transforma investițiile în productivitate, competitivitate și creștere economică durabilă. Comisia Europeană concluzionează explicit că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive.
Economia românească a ajuns aproape de stagnare
După o creștere reală a PIB de numai 0,7% în 2025, Comisia Europeană estimează pentru 2026 o creștere de doar 0,1%, urmată de o posibilă revenire la 2,3% în 2027. În același timp, inflația armonizată este estimată la 7% în 2026, după 6,8% în anul precedent. Este o combinație dificilă: economie care aproape nu mai crește și prețuri care continuă să avanseze într-un ritm ridicat.
Consolidarea fiscală contribuie la reducerea consumului intern, deoarece înghețarea unor venituri publice și majorările de taxe afectează venitul disponibil. Comisia constată deja deteriorarea încrederii consumatorilor și scăderi ale vânzărilor cu amănuntul, producției industriale și turismului intern. Investițiile finanțate din fonduri europene rămân, în schimb, unul dintre principalii factori care susțin economia.
Pentru România, aceasta este o problemă structurală. O economie nu poate depinde pe termen lung exclusiv de consum și de investițiile realizate cu bani europeni. Creșterea productivității, investițiile private, industria și capacitatea firmelor românești de a produce bunuri și servicii competitive trebuie să devină surse mai importante de creștere.
Deficitul bugetar scade, dar rămâne foarte mare
Deficitul public a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, în principal ca urmare a pachetelor de consolidare fiscală. Comisia estimează 6,2% din PIB pentru 2026 și 5,8% pentru 2027. Chiar și după aceste ajustări, România rămâne foarte departe de pragul european de 3%.
Reducerea deficitului a fost obținută inclusiv prin înghețarea nominală a salariilor și pensiilor publice și prin majorări de taxe: TVA, accize, contribuții de sănătate și impozit pe dividende. Comisia atrage însă atenția că situația fiscală rămâne fragilă și că există riscuri semnificative privind implementarea ajustării fiscale.
O observație importantă a raportului privește chiar modul în care statul își gestionează investițiile. Comisia constată o tendință de depășire a bugetelor planificate, cauzată inclusiv de coordonarea insuficientă dintre ministerele care gestionează investițiile și Ministerul Finanțelor. Este recomandată o planificare multianuală mai clară a tuturor angajamentelor investiționale și a necesarului lor de finanțare.
Datoria publică continuă să crească
Datoria administrației publice a crescut de la 54,8% din PIB la sfârșitul lui 2024 la 59,3% în 2025. Comisia estimează că va ajunge la 61,6% în 2026 și la aproximativ 63,4% din PIB în 2027. Creșterea este explicată în principal prin deficitele primare ridicate și prin majorarea cheltuielilor cu dobânzile.
Această evoluție este importantă pentru politica economică. Cu cât datoria este mai mare și finanțarea sa mai costisitoare, cu atât o parte mai mare din resursele bugetare trebuie direcționată către dobânzi. Spațiul disponibil pentru educație, infrastructură, sănătate sau investiții productive devine astfel mai limitat.
Comisia semnalează și legătura puternică dintre stat și sistemul bancar: ponderea titlurilor de stat românești în activele băncilor este cea mai mare din Uniunea Europeană și a crescut în 2025. Acest lucru poate amplifica vulnerabilitatea reciprocă dintre finanțele publice și sistemul bancar.
Deficitul extern arată o problemă de competitivitate
Una dintre principalele vulnerabilități ale României rămâne deficitul de cont curent. Comisia estimează că acesta va scădea, dar va rămâne foarte ridicat: aproximativ 6,9% din PIB în 2026 și 6,4% în 2027.
Deficitul extern nu este doar un indicator contabil. El arată diferența dintre ceea ce economia consumă și investește și ceea ce reușește să producă și să finanțeze din resurse interne. În cazul României, dezechilibrul este legat și de deficitul bugetar ridicat, de importuri importante și de competitivitatea insuficientă a unei părți din economie.
Costurile unitare cu forța de muncă au încetinit în 2025, dar Comisia estimează că ele vor continua să crească mai repede decât în majoritatea statelor UE. În același timp, inflația de bază a fost printre cele mai ridicate din Uniune.
O problemă majoră: statul colectează slab
Una dintre cele mai importante concluzii pentru politicile publice privește administrarea fiscală. Comisia estimează un decalaj de conformare la TVA de aproximativ 30% și un decalaj în colectarea impozitului pe profit de aproximativ 44%, ambele printre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.
Această realitate schimbă discuția despre fiscalitate. Creșterea veniturilor statului nu trebuie analizată exclusiv prin prisma majorării taxelor. Există un potențial foarte mare de venituri care ar putea fi obținute prin reducerea evaziunii, digitalizare, simplificare și îmbunătățirea administrării fiscale.
Comisia menționează inclusiv posibilitatea ca, pe termen mediu, România să reducă povara fiscală asupra muncii pentru persoanele cu venituri reduse, unde nivelul taxării este considerat relativ ridicat.
Administrația publică rămâne un obstacol pentru economie
Raportul conține o critică importantă privind calitatea instituțiilor. Comisia arată că administrația publică slabă continuă să afecteze mediul de afaceri. Consultările publice sunt deseori formale, evaluările de impact sunt insuficiente, iar utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență reduce predictibilitatea legislativă. Aproximativ 66% dintre firme consideră reglementarea un obstacol pentru investițiile pe termen lung.
Digitalizarea statului este și ea mult în urma mediei europene. Disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru companii este evaluată la aproximativ 55%, față de 86% media UE, iar pentru cetățeni la 63%, comparativ cu 82% în Uniune.
Comisia constată și probleme persistente în achizițiile publice, pregătirea proiectelor, administrarea investițiilor și capacitatea instituțiilor de a implementa programe complexe. Aceste deficiențe au consecințe economice directe: proiecte întârziate, costuri suplimentare și utilizarea ineficientă a capitalului public.
Productivitatea și inovarea rămân puncte slabe
Cheltuielile publice și private pentru cercetare și inovare se află printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Comisia semnalează nevoia unei cooperări mai bune între mediul universitar și firme și a unui transfer tehnologic mai eficient. Accesul IMM-urilor la finanțare, inclusiv prin piața de capital, rămâne de asemenea limitat.
România continuă în același timp să aibă decalaje mari în infrastructura rutieră și feroviară, conectivitatea regională și siguranța rutieră. Reducerea acestor diferențe poate contribui atât la productivitate, cât și la diminuarea dezechilibrelor regionale.
Concluzie
Raportul Comisiei Europene nu descrie o economie fără resurse, ci una care nu reușește încă să transforme suficient aceste resurse în productivitate și competitivitate. România dispune de fonduri europene importante, de investiții publice ridicate și de un sector privat care poate susține dezvoltarea economică. În același timp, deficitele bugetare și externe, creșterea datoriei, colectarea fiscală slabă, administrația ineficientă și nivelul redus al inovării limitează perspectivele de dezvoltare.
Pentru Institutul pentru Politici Economice și Publice, concluzia relevantă este că ajustarea fiscală nu poate reprezenta singură o politică economică. România are nevoie simultan de disciplină bugetară, o colectare fiscală mai bună, o administrație mai eficientă și o strategie care să crească producția, productivitatea, investițiile private și competitivitatea economiei. Fără aceste elemente, reducerea deficitului poate stabiliza temporar finanțele publice, dar nu poate crea singură prosperitate pe termen lung.
Sursa principală: Comisia Europeană, 2026 Country Report – Romania, publicat la 3 iunie 2026.
