Cristina Alpopi: studiu important despre mortalitatea infantilă în Europa de Est: educația și sănătatea pot salva vieți

Un studiu științific publicat în International Journal of Environmental Research and Public Health analizează una dintre cele mai sensibile teme pentru politicile publice: factorii economici, sociali și de mediu care influențează mortalitatea infantilă în Europa de Est. Printre coautorii cercetării se află prof. univ. dr. Cristina Alpopi, cadru universitar al Academiei de Studii Economice din București.

Lucrarea, publicată în 2024, urmărește evoluțiile din 15 țări est-europene în perioada 1993–2022 și analizează simultan efectele cheltuielilor pentru sănătate, educației, urbanizării, industrializării, șomajului și amprentei ecologice asupra mortalității copiilor.

Cristina Alpopi și cercetarea din cadrul ASE București

Cristina Alpopi este profesor universitar doctor și director al Departamentului de Administrație și Management Public din cadrul Facultății de Administrație și Management Public – Academia de Studii Economice din București. ASE București

Activitatea sa academică este legată de administrație, management public și investiții publice. În 2025, Cristina Alpopi a publicat împreună cu Șerban-George Alpopi ediția a doua a lucrării Gestiunea investițiilor publice. Aplicații practice, la Editura ASE. Editura ASE

Participarea Cristinei Alpopi la această cercetare este relevantă tocmai prin perspectiva politicilor publice: sănătatea copiilor nu depinde exclusiv de sistemul medical, ci și de modul în care statul organizează educația, dezvoltarea economică, protecția mediului și serviciile publice.

O cercetare realizată de o echipă multidisciplinară

Articolul este semnat de Gheorghe H. Popescu, Elvira Nica, Tomas Kliestik, Cristina Alpopi, Ana-Mădălina Potcovaru Bîgu și Sorin-Cristian Niță, cercetători afiliați unor instituții academice din România și Slovacia. Cristina Alpopi, Elvira Nica și Ana-Mădălina Potcovaru Bîgu sunt afiliate Facultății de Administrație și Management Public din cadrul ASE București.

Este un articol științific remarcabil prin amploarea perspectivei sale, deoarece nu izolează sănătatea de restul societății. Autorii reunesc într-un singur model elemente de economie, administrație publică, educație, mediu, industrializare și sănătate. Meritul întregii echipe este tocmai această abordare integrată, care transformă o problemă medicală într-o temă amplă de politică publică. Studiul oferă autorităților argumente și date care pot fi transformate în măsuri concrete.

Ce au analizat cercetătorii

Cercetarea urmărește mortalitatea copiilor sub cinci ani și încearcă să stabilească în ce măsură aceasta este influențată de șase factori principali: cheltuielile pentru sănătate, amprenta ecologică, industrializarea, urbanizarea, educația și șomajul.

Studiul oferă și rezultate cantitative foarte clare. În modelul principal, o creștere cu 1% a cheltuielilor pentru sănătate este asociată cu o reducere de aproximativ 0,556% a mortalității infantile, în timp ce o creștere cu 1% a amprentei ecologice este asociată cu o majorare de aproximativ 0,0845% a mortalității infantile. Totodată, o creștere cu 1% a industrializării este asociată cu o creștere de circa 0,0648% a mortalității infantile, în vreme ce o creștere cu 1% a nivelului educației este asociată cu o reducere de aproximativ 0,110%. Șomajul apare, la rândul său, cu un efect negativ: o creștere cu 1% este asociată cu o majorare de aproximativ 0,017% a mortalității infantile. În ceea ce privește urbanizarea, modelul indică o asociere cu reducerea mortalității infantile, de aproximativ 0,528% la o creștere de 1%, însă acest rezultat trebuie interpretat cu prudență, deoarece nu este la fel de robust în toate modelele utilizate de autori.

Autorii folosesc date pentru intervalul 1993–2022, iar analiza cuprinde 450 de observații provenite din 15 țări. Pentru verificarea rezultatelor sunt utilizate mai multe modele econometrice, tocmai pentru a evita concluziile bazate pe o simplă corelație statistică.

Dincolo de partea tehnică, mesajul studiului poate fi prezentat foarte simplu: un copil nu este protejat doar prin existența unui spital. Sănătatea lui depinde de întregul mediu economic și social în care trăiește.

Mai mulți bani pentru sănătate sunt asociați cu o mortalitate infantilă mai redusă

Una dintre cele mai clare concluzii privește finanțarea sănătății.

Modelul principal utilizat de cercetători indică faptul că o creștere cu 1% a cheltuielilor pentru sănătate este asociată, în analiza pe termen lung, cu o reducere de aproximativ 0,556% a mortalității infantile.

Explicația este intuitivă. Resursele suplimentare pot însemna mai mulți medici, infrastructură medicală mai bună, acces mai rapid la tratamente, programe de vaccinare, prevenție și îngrijirea corespunzătoare a mamei și copilului.

Din perspectiva politicilor publice, investiția în sănătate nu trebuie privită exclusiv ca o cheltuială bugetară. Ea reprezintă o investiție în capitalul uman al unei societăți.

Educația apare ca unul dintre cele mai puternice instrumente de protecție

Un alt rezultat important al cercetării Cristinei Alpopi și al colegilor săi privește educația.

Toate modelele importante utilizate de cercetători indică aceeași direcție generală: nivelurile mai ridicate de educație sunt asociate cu o mortalitate infantilă mai scăzută. Modelele suplimentare de verificare AMG și CCEMG confirmă relația negativă dintre educație și mortalitatea copiilor.

Autorii acordă o atenție specială educației femeilor. O mamă mai bine educată are, în medie, acces la mai multe informații despre nutriție, prevenirea bolilor, igienă, îngrijirea în timpul sarcinii și necesitatea controalelor medicale.

Studiul ajunge astfel la o concluzie cu implicații mult mai largi: banii investiți în școală pot produce, după ani, inclusiv rezultate medicale.

Educația nu este doar o politică culturală sau profesională. Este și o politică de sănătate publică.

Poluarea și amprenta ecologică au un cost uman

Cercetarea introduce în analiză un indicator mai complex decât simplele emisii de CO₂: amprenta ecologică.

Aceasta ia în calcul presiunea exercitată de activitatea umană asupra resurselor, terenurilor, apei și mediului înconjurător.

Rezultatele indică o asociere între creșterea amprentei ecologice și creșterea mortalității infantile. În modelul principal, o majorare cu 1% a amprentei ecologice este asociată cu o creștere de aproximativ 0,085% a mortalității infantile. ijerph-21-01379

Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea aerului și la contaminanții din mediul înconjurător. Studiul amintește efecte precum afecțiunile respiratorii, greutatea redusă la naștere, nașterile premature sau problemele de dezvoltare.

Din acest punct de vedere, politica de mediu trebuie privită și ca politică de sănătate publică.

Industrializarea trebuie însoțită de responsabilitate

Cercetarea nu afirmă că industrializarea este în sine negativă. Dezvoltarea industriei generează locuri de muncă, venituri și resurse pentru dezvoltarea societății.

Problemele apar atunci când expansiunea industrială este însoțită de poluare, condiții deficitare de muncă, urbanizare necontrolată sau infrastructură publică insuficientă.

În modelul principal, industrializarea este asociată cu o creștere a mortalității infantile, deși dimensiunea și semnificația acestui efect diferă între modelele statistice folosite de autori. Tocmai această diferență recomandă prudență în interpretarea cifrelor.

Mesajul de politică publică este însă relevant: dezvoltarea economică trebuie acompaniată de standarde de mediu și investiții în infrastructură și servicii publice.

Urbanizarea poate deveni un avantaj

Studiul identifică și un efect interesant al urbanizării.

În anumite modele, urbanizarea este asociată cu reducerea mortalității copiilor. Explicația este accesul mai bun la spitale, medici, infrastructură, transport, apă curată și sisteme de canalizare.

În modelul CS-ARDL, efectul urbanizării este semnificativ pe termen scurt, dar nu și pe termen lung, iar celelalte modele oferă rezultate care indică, în general, o legătură între urbanizare și scăderea mortalității infantile.

Prin urmare, nu simpla creștere a orașelor este importantă, ci calitatea urbanizării.

Un oraș bine administrat poate deveni, indirect, un instrument de protecție a sănătății.

Șomajul afectează și sănătatea familiei

Studiul analizează și șomajul.

Modelul principal indică o asociere pozitivă între creșterea șomajului și mortalitatea copiilor, deși modelele suplimentare nu confirmă statistic acest efect la același nivel. Autorii discută mecanismele prin care lipsa unui loc de muncă poate afecta familia: venituri mai mici, dificultăți în procurarea hranei și asigurarea unei locuințe corespunzătoare, stres și acces redus la servicii medicale.

Este încă o demonstrație a faptului că politica economică și politica socială pot avea efecte asupra sănătății publice.

Ce ar trebui să facă statele din Europa de Est

Recomandările studiului sunt în mare parte aplicabile direct politicilor publice.

Autorii susțin creșterea și prioritizarea cheltuielilor pentru sănătate, dezvoltarea prevenției, extinderea accesului la servicii medicale pentru categoriile vulnerabile și pregătirea unui număr mai mare de profesioniști în domeniul medical.

În zona de mediu, cercetătorii recomandă măsuri pentru reducerea amprentei ecologice, susținerea energiei regenerabile, construcțiilor verzi și agriculturii responsabile, reducerea deșeurilor și dezvoltarea transportului public.

Totodată, educația trebuie privită ca una dintre investițiile fundamentale pentru îmbunătățirea sănătății generațiilor următoare.

Concluzie: sănătatea unui copil reflectă sănătatea întregii societăți

Una dintre cele mai valoroase idei care se desprind din cercetarea la care participă Cristina Alpopi este aceea că mortalitatea infantilă nu poate fi explicată printr-o singură variabilă.

Un stat poate construi spitale, dar dacă educația rămâne precară, poluarea crește, familiile nu au acces la venituri suficiente și dezvoltarea urbană se produce haotic, rezultatele sistemului medical vor fi limitate.

În sens invers, educația, sănătatea, un mediu mai curat, infrastructura urbană și dezvoltarea economică responsabilă se pot consolida reciproc.

Studiul arată că politicile publice eficiente trebuie proiectate transversal. Ministerele și instituțiile nu pot acționa ca insule administrative atunci când problemele reale ale societății sunt profund interconectate.

Poate aceasta este și ideea cea mai importantă pentru administrația publică: sănătatea copiilor este rezultatul modului în care funcționează întreaga societate.

Studiul nu se limitează la identificarea factorilor de risc, ci formulează și recomandări concrete de politică publică. Autorii propun creșterea și prioritizarea cheltuielilor pentru sănătate, extinderea accesului la servicii medicale pentru categoriile vulnerabile, dezvoltarea prevenției și formarea unui număr mai mare de profesioniști în sistemul medical. În paralel, recomandă reducerea amprentei ecologice prin susținerea energiei regenerabile, a construcțiilor verzi, a agriculturii sustenabile, a reciclării și a transportului public, precum și o industrializare mai responsabilă din punct de vedere al mediului. Un rol important este acordat și educației, în special educației fetelor și femeilor, concluzia generală fiind că reducerea mortalității infantile necesită politici coordonate în sănătate, educație, mediu, urbanizare și dezvoltare economică.

Studiul original

Articolul „The Impact of Ecological Footprint, Urbanization, Education, Health Expenditure, and Industrialization on Child Mortality: Insights for Environment and Public Health in Eastern Europe”, semnat de Gheorghe H. Popescu, Elvira Nica, Tomas Kliestik, Cristina Alpopi, Ana-Mădălina Potcovaru Bîgu și Sorin-Cristian Niță, a fost publicat la 18 octombrie 2024 și este disponibil integral în regim Open Access, sub licență Creative Commons CC BY 4.0.