Exporturile sunt adesea prezentate drept unul dintre principalele motoare ale dezvoltării economice. Dar relația dintre exporturi și creșterea economică nu este întotdeauna atât de simplă. Într-un studiu publicat în Romanian Journal of Economic Forecasting, economista Monica Ioana Pop Silaghi analizează zece economii din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Rezultatele arată că, în cazul României din perioada analizată, datele susțin mai clar ideea că dezvoltarea economiei stimulează exporturile, nu că exporturile sunt cele care generează automat creșterea economică.
Exporturile produc creștere economică sau creșterea produce exporturi?
Una dintre întrebările importante ale economiei este dacă o țară devine mai bogată pentru că exportă mai mult sau dacă ajunge să exporte mai mult tocmai pentru că economia sa devine mai productivă și mai competitivă.
Diferența pare subtilă, dar este esențială pentru politica economică.
Dacă exporturile generează creștere economică, atunci statul ar putea pune accent în primul rând pe politici de stimulare a exporturilor.
Dacă însă relația funcționează invers, atunci prioritatea devine dezvoltarea capacității interne de producție: investiții, infrastructură, capital, tehnologie și forță de muncă bine pregătită. Exporturile ar apărea, într-o asemenea situație, ca efect al unei economii mai performante.
Aceasta este problema analizată de Monica Ioana Pop Silaghi în studiul Exports-Economic Growth Causality: Evidence from CEE Countries. Cercetarea urmărește atât ipoteza „export-led growth” — exporturile determină creșterea — cât și ipoteza „growth-led exports” — creșterea economică determină exporturile.
România, analizată alături de alte nouă economii
Studiul nu privește România izolat. Sunt analizate zece țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia și Slovacia.
Pentru majoritatea statelor sunt folosite date din perioada de tranziție și preaderare la Uniunea Europeană. În cazul României și Bulgariei, seria de date ajunge până la ultimul trimestru din 2006. Datele provin din baza Eurostat și privesc PIB-ul real, exporturile reale și importurile reale.
Este importantă această precizare: studiul descrie relațiile economice din acea perioadă. El nu trebuie citit ca o fotografie a economiei românești din prezent.
Totuși, concluziile sunt relevante pentru o problemă economică mult mai largă: nu orice creștere a exporturilor produce automat prosperitate.
Ce înseamnă „cauzalitate” în acest studiu
Monica Pop Silaghi folosește conceptul de cauzalitate Granger.
Explicat simplu, cercetătorul verifică dacă informațiile din trecut despre o variabilă ajută la anticiparea evoluției alteia.
Dacă datele despre exporturi contribuie la o predicție mai bună a PIB-ului, există suport pentru ipoteza conform căreia exporturile preced creșterea economică.
În sens invers, dacă evoluția PIB-ului ajută la anticiparea exporturilor, rezultatul susține ipoteza potrivit căreia creșterea economiei precede dezvoltarea exporturilor.
Aceasta este o distincție importantă. Cauzalitatea Granger este un concept econometric și nu înseamnă că un singur factor explică, în sens absolut, evoluția întregii economii.
Ce arată datele pentru România
Aici apare una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării.
În modelul care verifică dacă exporturile determină creșterea economică, ipoteza nu este confirmată pentru România. Autorul constată că, pentru România și alte câteva state analizate, exporturile nu oferă suficientă informație pentru anticiparea creșterii economice pe termen lung în cadrul modelului folosit.
Tabelul econometric confirmă rezultatul: pentru România, ipoteza „export-led growth” nu este validată în modelul bilateral.
În schimb, când relația este analizată invers, apare un rezultat diferit.
Pentru România, ipoteza growth-led exports este validată. Cu alte cuvinte, datele din perioada studiată oferă suport statistic pentru ideea că o economie românească aflată în creștere generează, ulterior, o capacitate mai mare de export.
Această constatare schimbă perspectiva asupra exporturilor.
Exporturile nu trebuie văzute doar drept o cauză a dezvoltării. Ele pot fi și consecința unei economii interne mai productive.
De ce contează importurile
Un alt element important al studiului este introducerea importurilor în analiză.
O economie modernă nu exportă într-un vid. Pentru a produce bunuri competitive, întreprinderile pot avea nevoie să importe echipamente, tehnologie, materii prime sau alte bunuri de capital.
Autorul subliniază că extinderea exporturilor statelor care se apropiau atunci de aderarea la Uniunea Europeană putea necesita importuri de bunuri care nu erau disponibile pe piața internă, în special tehnologie și bunuri de capital.
Prin urmare, simpla opoziție „exporturi bune, importuri rele” poate fi prea simplistă.
Unele importuri pot contribui chiar la construirea capacității productive care permite ulterior exporturi mai mari.
În cazul României, când importurile sunt introduse în model, ipoteza potrivit căreia exporturile conduc creșterea economică rămâne neconfirmată. Exports-Economic_Growth_Causali…
În schimb, relația inversă rămâne prezentă. Studiul constată că pentru România și Slovenia creșterea economică generează exporturi atât direct, cât și indirect, prin importurile de tehnologie și bunuri de capital.
O economie trebuie mai întâi să devină capabilă să producă
Din rezultatele studiului poate fi desprinsă o idee economică importantă.
Pentru a exporta mai mult și mai competitiv, o țară are nevoie de o economie care să poată produce.
Exporturile presupun întreprinderi competitive, investiții, infrastructură, tehnologie și capital uman. Fără această bază internă, creșterea exporturilor poate fi dificil de susținut.
Chiar autoarea indică, în concluziile cercetării, că stabilitatea macroeconomică și politică, infrastructura adecvată și forța de muncă bine pregătită sunt factori care pot influența relația dintre exporturi și dezvoltarea economică.
Pentru România, concluzia studiului poate fi citită astfel: înainte de a întreba doar „cum exportăm mai mult?”, o economie trebuie să răspundă și la întrebarea fundamentală: cum producem mai mult, mai eficient și cu o valoare adăugată mai mare?
Exporturile rămân importante, dar nu sunt singura explicație
Rezultatele Monicăi Pop Silaghi nu spun că exporturile nu contează.
Dimpotrivă, studiul arată că relația dintre comerțul exterior și dezvoltare este complexă și diferă de la o economie la alta.
În Cehia, de exemplu, ipoteza conform căreia exporturile determină creșterea economică rămâne validă și după introducerea importurilor. În Lituania apare, de asemenea, un asemenea rezultat în modelul extins. Pentru România, Ungaria și Slovenia, însă, modelul care include importurile susține relația dinspre creșterea economică spre exporturi.
Prin urmare, aceeași politică economică nu produce obligatoriu aceleași rezultate în fiecare țară.
Concluzii
Studiul Monicăi Pop Silaghi oferă o lecție relevantă pentru modul în care discutăm despre dezvoltarea economică a României. Exporturile sunt importante, însă ele nu trebuie confundate automat cu sursa inițială a prosperității.
Pentru România perioadei analizate, rezultatele econometrice susțin mai degrabă traseul invers: creșterea economiei contribuie la creșterea exporturilor. Atunci când sunt luate în calcul și importurile, relația rămâne prezentă, iar importurile de tehnologie și bunuri de capital pot reprezenta o verigă a procesului.
Mesajul economic este simplu: pentru a exporta sustenabil, o țară trebuie să își construiască mai întâi capacitatea de a produce competitiv. Investițiile, productivitatea, tehnologia, infrastructura și calificarea forței de muncă devin astfel componente esențiale ale dezvoltării.
Cine este Monica Ioana Pop Silaghi
Monica Ioana Pop Silaghi este economist și cadru universitar la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. La momentul publicării cercetării era lector doctor în cadrul universității. Studiul Exports-Economic Growth Causality: Evidence from CEE Countries valorifică rezultate principale din teza sa de doctorat și a fost revizuit după prezentări în conferințe și seminare academice.
Sursa științifică: Monica Ioana Pop Silaghi, Exports-Economic Growth Causality: Evidence from CEE Countries, Romanian Journal of Economic Forecasting, nr. 2/2009, pp. 105–117.
